Este posibil să fi observat că mirosurile pot provoca emoții foarte puternice asociate cu vreo amintire. De exemplu, mirosul de iarbă și al ghetelor poate evoca amintiri puternice despre jocurile de fotbal din copilărie. Și acest lucru se întâmplă mai detaliat și mai viu decât de la vizionarea unui meci la televizor. Deci reiese că mirosul are o legătură mai puternică cu memoria și emoțiile, decât alte simțuri.
Cum mirosurile evocă amintiri atât de puternice?
Când vedem, auzim, atingem sau gustăm ceva, acele informații senzoriale sunt trimise mai întâi către talamus, care la rândul său acționează ca o stație de releu pentru creierul nostru. În plus, el efectuează un fel de procesare primară și filtrare a informațiilor senzoriale. Talamusul trimite apoi aceste informații către zonele corespunzătoare ale creierului, inclusiv hipocampul, care este responsabil de stocarea memoriilor, și amigdala, care efectuează procesarea emoțională.
Cu mirosurile lucrurile stau altfel. Mirosurile trec pe lângă talamus și merg direct la centrul olfactiv al creierului, cunoscut sub numele de bulb olfactiv. Bulbul olfactiv este direct legat de amigdala (emoții) și de hipocamp (memorie). Această conexiune directă poate explica de ce mirosurile pot evoca imediat o amintire detaliată și puternică sau emoții intense.
Mirosul este singura senzație care are o cale atât de directă către centrul emoțional și cel de memorie. Din acest motiv se formează o legătură strânsă între emoții, amintiri și mirosuri. Acesta mai este și motivul pentru care amintirile evocate de mirosuri sunt percepute ca fiind mai emoționale decât cele evocate de alte simțuri.
De obicei, atunci când o persoană simte mirosul la ceva care este asociat cu un eveniment semnificativ din trecutul său, întâi are o reacție emoțională și apoi poate urma o amintire. Dar uneori amintirile nu mai apar niciodată. O persoană poate experimenta emoții de la ceva ce s-a întâmplat în trecut, dar nu își amintește exact ce anume.
De ce mirosul are un astfel de avantaj față de alte simțuri?
Unii cred că mirosul are un astfel de avantaj din cauza modului în care am evoluat. Mirosul este unul dintre cele mai elementare simțuri, care are rădăcini din modul în care organismele unicelulare interacționează cu substanțele chimice din jurul lor. Prin urmare, are cea mai lungă istorie evolutivă. Acest lucru poate explica, de ce avem cel puțin 1000 de tipuri diferite de receptori olfactivi și doar patru tipuri de receptori vizuali și aproximativ patru tipuri de receptori tactili.
Cu toate acestea oamenii, spre deosebire de unele animale, se bazează mai mult pe vedere decât pe simțul mirosului. Informația vizuală colectată de ochii noștri din mediul înconjurător joacă un rol esențial în multe aspecte ale vieții noastre. De obicei, noi ne facem o primă impresie despre o altă persoană pe baza aspectului ei fizic, cum ar fi expresiile faciale sau limbajul trupului.
La câini, spre exemplu, lucrurile stau diferit. Chiar și cu o singură respirație, prietenii noștri patrupezi pot determina dacă un alt câine este mascul sau femelă, agresiv sau nu, sănătos sau bolnav și multe altele. Acesta este și motivul de ce câinii se miros reciproc când se întâlnesc. În așa fel ei colectează o mulțime de informații unul despre celălalt.
Câinii, de asemenea, au o memorie olfactivă foarte bună. Cu ajutorul mirosului ei pot identifica prieteni vechi cu care nu s-au mai văzut ani de zile și chiar își pot aminti care dintre ei a fost dominant.
Niciun comentariu
Aici încă nu sunt comentarii, deci tu poți fi primul.